Denumirea comunei şi statutul juridic al acesteia 

Comuna are numele de „Băiţa de sub Codru” nume comun şi pentru localitatea  de reşedinţă.

Denumirea actuală a comunei datează de la 17 februarie 1968, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Până la acea dată satul de reşedinţă şi comuna au fost cunoscute sub denumirea de „Băiţa” cu varianta în limba maghiară „Mossobanya'” şi „Kiss Banya”.

Denumirea localităţii este dată de existenţa în secolele XV-XIX a unei activităţi de exploatarea a aurului în Codrul Băiţei, a căror urme atât materiale cât şi de toponimie sunt cunoscute şi astăzi.

Schimbarea denumirii comunei din „Băiţa” în Băiţa de sub Codru a fost determinată de existenţa pe teritoriul judeţului Maramureş a două localităţi cu denumirea „Băiţa”, cea de-a doua în componenţa comunei Tăuţi Măgherăuş şi de faptul că în mod obişnuit pentru diferenţierea celor două localităţi li se atribuia frecvent terminaţia „de sub Codru”.

Comuna Băiţa de sub Codru este persoană juridică de drept public, având capacitate juridică deplină. Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin comunei ca persoană juridică de drept civil, precum şi reprezentarea acesteia în raport cu alte autorităţi, persoane fizice sau juridice, precum şi în faţa instanţelor de judecată se asigură de primar.

 

Situare geografică, teritoriul administrativ şi localităţile componente

Comuna Băita de sub Codru se află situată în zona de sud-vest a judeţului Maramureş, la circa 50 km de reşedinţa de judeţ – Baia Mare –  în zona etnografică cunoscută sub denumirea de „Ţara Codrului”, la limită cu judeţul Satu Mare şi în apropierea limitei cu judeţul Sălaj.

Localitatea Băiţa de sub Codru, reşedinta comunei, este legată de reşedinţa judeţului, municipiul Baia Mare, prin drumul judeţean DJ172. Pe teritoriul comunei există 22 km reţea stradală, din care 7 km străzi pietruite.

Teritoriul administrativ al comunei este de 4882 ha cuprins între vecinătăţile: 

        ♦ Comuna Ariniş, la est

        ♦ Comuna Băseşti, la sud

        ♦ Comuna Homoroade din judeţul Satu Mare, la vest

        ♦ Comuna Asuajul de Sus, la nord.

Comuna este compusă din două sate:

        ♦ satul Băiţa de sub Codru – reşedinţă a comunei, localitate de rangul IV potrivit Legii 351-2001

        ♦ satul Urmeniş – sat aparţinător, localitate de rangul 4 potrivit Legii 351-2001. Satul Urmeniş este situat la est de reşedinţa de comună la o distanţă de 2, 2 Km.

Potrivit recensământului populaţiei din ianuarie 2002, populaţia stabilă a comunei este de 1943 locuitori. Populaţia localităţii Băiţa de sub Codru este de 1582 locuitori, din care 1560 români, 3 maghiari şi 19 rromi. Satul Urmeniş este de 361 locuitori, din care 360 români şi 1 maghiar. Potrivit ultimului recensământ, din 2011, populația stabilă este ușor în scădere numărând un număr de 1871 locuitori.

Istoricul localităţii

Localitatea Băiţa de sub Codru este atestată documentar din anul 1475 sub denumirea de ”Baicza”. Denumirea localităţii este dată de existenţa în secolele XV –XIX a unei activităţi de exploatare a aurului în Codrul Băiţei, activitate a cărei urme materiale şi de toponimie au rămas până în zilele noastre. Potrivit inscripţiei, în acel an băiţenii plăteau biruri lui Dragfy Gaspar, iar după moartea lui între anii 1543 şi 1549 birul s-a plătit văduvei acestuia.

La 1622 localitatea a fost pustiită de turci, stare in care este menţionată şi la 1676, pământurile acesteia fiind împărţite în moşii între Kapi Gyongy , Ostrasich Borbala Jr Betlen Farkasne.

La 1738 în sat existau 14 familii de români ce aveau un preot ortodox. Este menţionată participarea la războiul din anul 1797 a unor nobili locali: Toma loan, Popa Urs şi cantorul Vanca Gheorghe.

Statisticile intocmite pentru anul 1847 arată ca satul era populat intens, având 1151 locuitori din care marea majoritate erau români de reliegie greco catolică, la care se adaugă un grup de israeliţi. În anul 1890 populaţia ajunge la peste 1500 locuitori ce locuiau în 271 de case, şcoala fiind frecventată de 90 de elevi, din care doar 64 ştiau scrie şi citi.

Populaţia şi numărul gospodăriilor creşte. În 1896 se edifică primul local de şcoală iar în 1899 biserica. La construirea acestora contribuie substanţial George Pop de Băseşti. În anul 1900 acelaşi George Pop de Băseşti va construi pe cheltuiala sa, o şcoală de model la Băiţa, cu săli de clasă şi locuinţă pentru învăţător. În acel an învăţător era loan Ciule, care va fi premiat de George Pop de Băseşti pentru activitatea sa cu o scrofă cu purcei.

Colectivitatea umană şi-a păstrat continuitatea cu excepţia acelei pustiiri vremelnice, înregistrând creşteri continue ale populaţiei.

Populaţia comunei a fost şi este şi în prezent aproape în totalitate de naţionalitate română. La mijlocul secolului al XVIII -lea şi începutul secolului XX este menţionată o mare comunitate evreiască precum şi câteva familii de maghiari, în majoritate funcţionari şi învăţători. De asemenea periodic s-au aşzat pe teritoriul localităţii familii de ţigani fără să se fi constitut comunităţi mari cu stabilitate îndelungată.

Urmeniş, sat aparţinător comunei, este atestat documentar din anul 1398 sub denumirea de “Ormenyes”. Satul făcea parte din alcătuirea voievodală din partea nordică a comitatului Solnocul de Mijloc, denumită “Voievodatul Cehu-Silvaniei”, constituind împreună cu Ciuta, Oarţa şi Motiş nucleul acestui voievodat. Colectivitatea satului s-a păsrtrat în întreaga perioadă de la atestare şi până în prezent. Populaţia satului compusă aproape în totalitate din români, a înregistrat în ultimele decenii descreşeri.

Cele două localităţi au făcut parte din comuna Băiţa de sub Codru în întreaga periodă a organizării administraţiei publice locale pe comune, cu excepţia perioadei 11 mai 1989 – 31 ianuarie 1990, când cele două localităţi au fost cuprinse în componenţa actualei comune Ariniş.

 

Cultură şi învăţământ

Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea următoarele instituţii: 

  1. Şcoală cu clasele I-VIII Băiţa de sub Codru, instituţie ce cuprinde în subordinea sa şi şcoala cu clasele I-IV Urmeniş precum şi 3 grădiniţe. În unităţile de învăţământ sunt cuprinşi un număr de 99 copii preşcolari precum şi un număr de 232 elevi. De educarea lor se ocupă 20 cadre didactice şi un număr de 6 personal auxiliar şi de îngrijire. Activităţile şcolare se desfăşoară în două clădiri proprii şi două închiriate cuprinzând un număr de 17 săli de clasă şi laboratoare. 
  2. Căminul cultural Băiţa de sub Codru este instituţia de cultură ce asigură păstrarea şi valorificarea tradiţiilor culturale ce asigură organizarea de activităţi culturale şi de petrecere a timpului liber. Căminul cultural îşi desfăşoară activitatea în două clădiri, una în Băiţa de sub Codru cu o sală de spectacole de 350 locuri şi una în Urmeniş cu o sală de spectacole de 200 locuri. 
  3. Biblioteca comunală este institutia de cultură ce asigură împrumutul de carte către locuitorii comunei precum şi desfăşurarea unor activităti culturale cu specific de bilbliotecă. Bilblioteca comunală îşi desfăşoară activitatea în clădirea Căminului cultural Băiţa de sub Codru dispunând de un număr de 6735 volume de carte. Actualul bibliotecar este Pop Lucica.
  4. Activitatea de sanătate se desfăşoară în cadrul cabinetului medicului de familie ce funcţionează în clădirea Dispensarului medical Băiţa de sub Codru. La cabinetul medicului de familie funcţionează  un medic şi doi asistenţi medicali. Serviciul medicului de familie este asigurat în prezent prin medic Grumaz Mirela.
  1. Ordinea publică se asigură in comună prin postul de politie incadrat cu doi agenţi de poliţie. Postul de poliţie funcţioneză în cadrul clădirii Consiliului Local. 

 

Meniu
Skip to content